воскресенье, 26 сентября 2010 г.

Argumente în favoarea republicii parlamentare Autor: Stanislav Florică


La referendumul din 05 septembrie 2010 am fost PENTRU o republică prezidenţială, am făcut acest pas - ca să dispară  conflictele între partide, clanuri şi instituţiile statului,  dar şi pînă la referendum şi după sunt PENRU o republică parlamentară şi iată de ce:

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu "zona" politicului, să explic ce înseamnă practic republica parlamentară: Parlamentul poate exprima un vot de încredere în guvern, ceea ce presupune demisia guvernului sau a dizolva parlamentul şi să organizeze alegeri anticipate. În majoritatea ţărilor cu o formă parlamentară de membru al Guvernului în guvernul este compatibil cu mandatul de conservare a deputatului. Şeful guvernului (prim-ministru, cancelarul), într-adevăr este prima persoană în ierarhia politică. Preşedintele de fapt  deţine un loc mai modest, care transportă în principal funcţia de reprezentare şi ceremonie. Şeful statului este ales, de regulă, prin mijloace parlamentare, adică, fie de către Parlament sau de către un grup de lucru special, creat de către Parlament.  Este varianta pe care o întâlnim într-o serie de state Italia, Germania, India, Turcia, Israel, etc
În opinia mea, defectul principal în mintea elitei post-sovietice politice din Republica Moldova este convingerea că există suficient formalizată legal pentru constituirea a unei instituţii democratice (partide, parlament, etc), astfel încă o dată putem vorbi despre dezvoltarea democraţiei în ţară.
Dar experienţa multor ţări (atât pozitive cât şi negative) arată că într-o societate care este fundamental diferită de societăţile occidentale, care trăiesc în diferite niveluri istorice şi politice din punct de vedere economic şi etno-cultural, exterior, copie superficial instituţiile occidentale şi procedurile democratice nu pot da un rezultat pozitiv rezultat. Dar de multe ori o imitaţie oarbă, fără a ţine seama de circumstanţele naţionale, nivelul de dezvoltare socială şi economică, care nu dau un rezultat care a fost aşteptat în urma reformării.
Analizând procesele politice în spaţiul post-sovietic din care face parte şi Republica Moldova, trebuie remarcat faptul că partidele politice de la identificarea instrumentului, agregarea şi articularea de idei naţionale, precum şi consolidarea şi nominalizarea unei societăţi de iniţiative politice au devenit un instrument pentru conflictele dintre diferitele fracţiuni şi clanuri, în lupta lor pentru accesul la putere şi participarea la secţiuni şi zone de control ale economiei.
Aceste partide nu reprezintă şi protejează interesele electoratului, de către constituenţii acestora, deoarece au fost create pentru un alt scop - menţinerea cerinţelor politice şi ambiţiile unui lider politic şi ale grupurilor sale de sprijin. Prin urmare, aceste părţi de sprijin electoral slab, constând în mare parte din prieteni, vecini şi rude ...
În condiţiile de existenţă în societate, ameninţările serioase interne şi externe şi provocările de natură politică, economică şi socială, ar trebuie să fie dorinţa părţilor de a coopera constructiv cu alte forţe politice şi instituţii non-distructive, de a soluţiona constituţional problemele sociale existente, pe baza unei ideologii naţionale unice.
Dar este astăzi posibil să se afirme că în Republica Moldova există o unire a tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitatea lor sau originea regională, cu o idee naţională?
A existat un consens public asupra obiectivelor majore şi obiectivelor de dezvoltare socială şi mecanisme pentru a le atinge? 
Se pare că răspunsul este NU.
Astfel, se poate constata că pentru ţări precum Republica Moldova, care au conflicte prea multe între clanuri şi regiuni diferite, republică parlamentară este cea mai bună opţiune.